De ce Climate Commons?
Pentru a avea succes, educația climatică nu trebuie să fie „sanctuarizată”. Desigur, instituțiile publice au datoria să o dezvolte consecvent și coerent în școli, licee și universități, dar dacă rămâne închisă în aceste contexte formale, impactul său va fi inevitabil unul limitat. Scopul Climate Commons este propagarea educației climatice în contextele nonformale și informale existente în comunități. Provocarea noastră este de a realiza o “educație climatică populară” prin co-crearea și co-experimentarea de experiențe educaționale semnificative împreună cu cetățenii. În această perspectivă, cetățenii devin “actorii”, uneori chiar “autorii” propriei învățări climatice.
Strategia Climate Commons este de a acorda prioritate realizării unor experiențe inovatoare de învățare climatică în „Locurile terțe”, pentru cetățenii de toate vârstele și categoriile sociale, care le frecventează. Vizăm Locurile terțe deoarece acestea sunt modele organizaționale bine înrădăcinate în viața comunităților, dar în același timp dinamice, orientate spre viitor. Ele generează legături sociale, solidaritate, dar și inovație. Datorită acestor caracteristici, Locurile terțe sunt în măsură să catalizeze o educație climatică nu doar “populară”, ci și “modernă”.
Ce este mai exact un „Loc terț”? Acel spațiu informal al vieții sociale, de zi cu zi, deschis tuturor, relațional, caracterizat de exprimarea liberă și de circulația ideilor. Cetățenii decid în mod spontan să frecventeze un Loc terț – nu pentru că trebuie, ci pentru că își doresc acest lucru. Din punct de vedere sociologic, Locul terț se distinge de alte două medii esențiale pentru cetățean: locuința („Primul loc”) și serviciul („Al doilea loc”).
Niciun loc nu este “terț” în mod implicit, ci devine terț (diferit de casă și serviciu) prin ceea ce face! Îl puteți crea într-un bistro, un parc, o bibliotecă publică, un muzeu, o piață de cartier, un club de pensionari, un salon de coafură… Orice spațiu pe care îl frecventați poate deveni Loc terț cu condiția ca el să ocazioneze în rândul „obișnuiților” săi dezbateri de idei, învățare comună, legături sociale, aspirații pentru o lume mai bună.
Locul terț are în fapt caracteristicile unui bun comun (“common”). Nu îl distinge faptul că de drept este o “proprietate privată” (de exemplu, o cafenea deținută legal de cutare acționari) sau o “proprietate publică” (de exemplu, un muzeu deținut și administrat de stat). Ceea ce definește un Loc terț este multiplicarea legăturilor sociale, pe care le creează. Prin urmare, un Loc terț „aparține” în fapt utilizatorilor/clienților săi, care împreună dau naștere efectiv acestor legături sociale.
Pentru că în Locurile terțe socializarea între cetățeni este un act liber și informal, aceste locuri constituie un mecanism indispensabil pentru funcționarea și vitalitatea unei democrații. Ele sunt cu atât mai prețioase astăzi, în contextul tranziției ecologice și sociale, care necesită o mobilizare democratică fără precedent. Tranziția ecologică și socială nu va putea fi realizată fără valorificarea potențialului de colaborare și de inovare care există în comunități. Locurile terțe sunt modele organizaționale creative, avangardiste, care se ancorează în comunități și le permit acestora să accelereze propria tranziție ecologică și socială.
Din perspectiva comunității noastre, Locurile terțe sunt contexte sociale indispensabile pentru o educație climatică eficace și, mai amplu, pentru transpunerea în viața unei comunități a principiilor Buen Vivir-ului! Într-o comunitate în care aceste locuri de sociabilitate și circulația ideilor sunt absente sau rare, democrația, educația și Buen Vivir-ul suferă.
Contrar conceptului de „bunăstare”, care este îndreptat unilateral pe producția, proprietatea și consumul de „lucruri”, Buen Vivir-ul promovează o viață în comunitate orientată spre dezvoltarea de „legături”. Este vorba de legături bazate pe colaborare, reciprocitate, încredere și echitate între membrii comunității și, totodată, de legături sănătoase, simbiotice, între comunitate și ecosistemele naturale în care aceasta s-a născut și se dezvoltă. În această perspectivă, Buen Vivir-ul ajustează și adâncește sensul cuvintelor „societate” și „comunitate”, care nu se mai referă doar la oameni, ci la întreaga “Lume Vie” din care oamenii fac parte și cu care coexistă în regiunile lor.
În concluzie, promovarea educației climatice și a acțiunii climatice ca un “bun comun”, co-creat și co-guvernat de cetățeni în comunități, este misiunea pe care și-a asumat-o Climate Commons. Strategia noastră este alegerea Locurilor terțe ca spații privilegiate pentru a realiza această educație și acțiune în domeniul climei. Buen Vivir-ul, cu principiile sale centrate pe crearea de legături, stabilite în cadrul lumii vii, reprezintă viziunea noastră pentru un viitor pozitiv – adică durabil, rezilient la schimbările climatice, cu emisii reduse, incluziv și pașnic.
