Seneca Anticafe – librărie activistă, spațiu de întâlnire și epifanii în centrul nebun al Bucureștiului

Istoria locuirii mele în cartierul Mihalache-Kiseleff din București e strâns legată de Seneca Anticafe. Mai ales de când am devenit mamă, am trecut mereu prin fața librăriei în drum spre parc; am văzut în aceste peregrinări, din exterior, cum s-a construit fizic acest spațiu și apoi cum a devenit un loc emblematic pentru cartier, oraș, pentru sectorul librăriilor și pentru noi, echipa REPER21.

Inițial am crezut că spațiul este (doar) o librărie, cu numele unui filozof stoic care îmi plăcea încă din liceu, Seneca. Și părea o librărie cu mult bun gust, estetic și cultural, ținând cont de modul în care erau aranjate cărțile și de titlurile lor, multe în zona de hrană, ecologie și incluziune. După ce am intrat de mai multe ori în Seneca și am aflat diversele lucruri pe care le propune, am descoperit că este mai mult de o librărie, este un adevărat spațiu de activism și angajament comunitar.

E greu sa enumeri toate inițiativele pe care le face librăria în această direcție, așa că le descriu aici pe cele pe care le-am experimentat direct. Seneca este un spațiu unde poți să mergi să lucrezi, oferind o zonă de coworking amplă, modulară și primitoare, cu multe plante. Dacă vrei să lucrezi de aici, o poți face plătind nu ceea ce consumi, ci timpul petrecut în spațiu, pe baza unui semn de carte fermecător, pe care îl primești la intrare. Semnul de carte, căruia nu îi lipsește un citat filozofic, dă dreptul vizitatorilor să consume oricâte fructe, ceaiuri, biscuiți și apă, simplă sau cu lămâie, pe durata șederii în librărie. În diversele locuri din Seneca veți vedea unul dintre cele mai cunoscute citate ale filozofului care explică modelul economic alternativ al spațiului: „Nimic nu ne aparține, doar timpul este al nostru”. Acest model economic este unul inedit pentru sectorul cafenelelor și al spațiilor de coworking din țara noastră, transformând Seneca într-un adevărat „anticafe”. Seneca reprezintă și o editură alternativă în peisajul românesc de carte pentru că toate cărțile sale sunt tipărite pe hârtie reciclată și pentru care se plantează mulți copaci în parteneriat cu o asociație. De altfel, fiecare carte publicată de Seneca poartă atât propria poveste, cât și pe cea ecologică asociată producției sale în termeni de economii de CO2, apă, energie, lemn …

Responsabilitatea socială și civică a Seneca iese din librărie, editură și spațiul de coworking și se răsfrânge asupra categoriilor cele mai vulnerabile de persoane. Înainte de războiul din Ucraina, deseori vedeam la Seneca zeci de persoane ce pregăteau mii de pachete cu alimente și alte produse de primă necesitate care mergeau către bătrâni singuri, aflați în situații delicate, din întreaga țară. Odată cu izbucnirea războiului, eforturile de solidaritate și întrajutorare ale echipei s-au multiplicat pentru a include refugiații ucrainieni care au primit în ultimii doi ani sprijin sistematic în a-și găsi o locuință, loc de muncă, cele necesare traiului zilnic și în a învăța limba română.

Seneca e un spațiu comunitar în care se promovează și se vând cărți, în care se lucrează, în care oamenii sunt sprijiniți, dar și un spațiu terț. Aici, zilnic, obișnuiții locului – iubitori de carte, părinți, locuitori din cartier, vizitatori ai parcului Kiseleff și ai cafenelelor din jur – schimbă binețuri, idei și piste de acțiune pentru o altfel de lume. Donațiile și schimburile periodice de cărți și plante, atelierele intergeneraționale, scaunele și canapelele comode care împânzesc întreg spațiul te îndeamnă să stai la povești cu cunoscuții, librarii și librăresele locului, printre prietenii necuvântători, cărțile. Spațiul terț se continuă în exteriorul librăriei prin scaunele și ghivecele cu plante aromatice amplasate afară care invită trecătorii să atingă, să miroasă, să încetinească din tumultul bucureștean pentru a schimba o vorbă la librărie, pentru a avea plus de liens („mai multe legături”) și moins de biens („mai puține lucruri”). Destul de des, prin atelierele de sensibilizare și acțiune cetățenească Seneca EcoLogos, spațiul terț iese din București și populează diverse colțuri din țară, începând cu Roșia Montană până la Timișoara, unde am și făcut echipă de multe ori la Festivalul de gastronomie artizanală La Pas.

Energia Seneca este întreținută de spațiul fizic și alimentată de echipa librăriei. Librărese și librari (din ce în ce mai rari pe la noi), educatori de mediu, personal de sprijin, indiferent pe cine întâlnești în spațiul Seneca îți va oferi un zâmbet și te va trata cu prietenie și deschidere. Echipa noastră s-a împrietenit inevitabil cu o parte din acest grup: cu Katia, refugiata ucrainiană care lucrează aici de peste doi ani, cu librăreasa Monica, cu Anastasia care coordonează cu șarm și dinamism activitatea Seneca și cu Valentina.

De Valentina, persoană resursă în Seneca, ne leagă iubirea pentru cărți, pasiunea pentru ecologie, plăcerea de a fi printre oameni și o poveste mai complexă. Alături de Valentina am pornit în primăvara anului 2024 una dintre acțiunile pilot din proiectul Erasmus+ „Tiers Lieux climatiques”, desfășurate la Seneca Anticafe, loc terț emblematic pentru REPER21 și pentru mișcarea de mediu activistă de la noi din țară, pentru toate motivele de mai sus.

Împreună cu Valentina, am identificat un grup de spații terțe apropiate fie fizic, fie prin afinități, format din librăria franceză Kira Kiralina, Muzeul Țăranului Român (arhiva), Garage Cafe, grădina comunitară OPEN (gestionată de Climato Sfera). Prin demersul de Design apreciativ din proiect ne-am propus să dezvoltăm o acțiune care să lege aceste spații terțe printr-o poveste comună și să aducem comunitatea mai aproape de fiecare dintre ele.

Așa s-a născut Clubul de carte de mediu, inițiativă inedită prin tematica propusă și prin actorii care o promovează. Cluburi de carte sunt multe în București și în întreaga țară, dar nu abordează prioritar tematici de mediu, ecologie și climă, nici direct (prin cărți de specialitate), nici indirect (prin cărți de beletristică sau filozofie), așa cum ne propunem prin acest Club. Cluburile existente sunt inițiate eminamente de actori din educația formală (școli, licee, universități) și mai rar prin parteneriate între un actor al societății civile (REPER21) și unul economic, din sectorul livresc (Seneca Anticafe).

Clubul de carte de mediu permite Seneca să promoveze cărțile din domeniu pe care le traduce și le publică, fiind un tip de carte puțin căutat de public. Pentru noi, echipa REPER21, Clubul de carte de mediu ne creează contextul potrivit pentru dezbateri cetățenești pe teme de ecologie documentate științific, în cărțile pe care le propunem la Club. Ne permite de asemenea să promovăm puținele cărți din peisajul românesc pe tematici de mediu și să ne extindem rețeaua către tineri, pe care îi vizăm special prin Club, către biologi, antropologi, peisagiști, agricultori și diverși oameni de știință care participă la întâlnirile lunare ale Clubului pentru discuții interdisciplinare.

Lansat pe 25 aprilie 2024, Clubul de carte de mediu s-a întâlnit de șase ori până acum și a pus sub lupă cărțile „Nimeni nu e prea mic să facă diferența” (Greta Thunberg), „A 6-a extincție. O istorie nenaturala a Pamantului” (Elisabeth Kolbert), „Ultimii cai de stepă” (Maja Lunde), „Răscolind jarul viului” (Baptise Morizot) și „Ministerul pentru Viitor” (Kim Stanley Robinson). Peste 60 de persoane de toate vârstele au participat la aceste întâlniri, o parte dintre ei fiind prezențe constante la fiecare Club.

Noi, echipa REPER21, am profitat de aceste întâlniri pentru a analiza și regândi o parte din intervențiile noastre de educație și sensibilizare cetățenească pe teme de ecologie. De exemplu, la Clubul din iunie 2024 când am dezbătut cartea „A 6-a extincție” a autoarei Elisabeth Kolbert am animat dezbaterea despre biodiversitate printr-o facilitare grafică realizată de artista clujeancă Niznaiu (Cristina Labo). Cristina a redat într-un desen complex cele mai importante piste ale discuției noastre iar acest desen a rămas în centrul librăriei pentru a fi parcurs de alți vizitatori. A fost pentru prima oară în activitatea asociației noastre când am folosit un astfel de instrument vizual, care s-a dovedit un real succes.

Recent, după etapa de maturare de șase luni din București, Clubul de carte de mediu și-a făcut ieșirea în țară și și-a formalizat „prieteniile” cu noi actori civici și librării. Împreună cu echipa Seneca, cu librăria Kira Kiralina și cu partenerul local CRIES (Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare), cu ocazia festivalului de gastronomie artizanală La Pas 2024, am lansat Clubul de carte în Timișoara. Am dezbătut cartea„Răscolind jarul viului” a filozofului francez Baptise Morizot care s-a bucurat de un real succes la Clubul de carte din București. Călătoria va continua la Iași, unde în parteneriat cu asociația prietenă Mai bine vom lansa în următoarele luni Clubul și în această parte a țării.

Vă așteptăm, cu mic cu mare, la una dintre întâlnirile Clubului de la voi din oraș și, poate, de ce nu, poate chiar la un Club online de carte de mediu!