Șantierul Locurilor terțe climatice

Locurile terțe climatice (Climate Third Places) reprezintă o evoluție inovatoare a locurilor terțe actuale vizând integrarea provocărilor schimbărilor climatice în misiunea și în funcționarea lor. Această transformare a locurilor terțe face parte dintr-o abordare globală pentru a răspunde proactiv la situația climatică și ecologică, în general.

Definiția unui Loc terț climatic

Există o serie de caracteristici-cheie care disting un loc terț climatic:

– Un loc pentru educație și acțiune:

Înainte de toate, este un loc dedicat educației și sensibilizării cu privire la problemele climatice. Locurile terțe climatice oferă oportunități pentru co-crearea și co-experimentarea unor activități inovatoare de “Educație privind Schimbările climatice”.

– Un laborator al suficienței:

Scopul acestor locuri terțe este de a da o expresie practică principiilor “suficienței” (sau “sobrietății”) în scopul reducerii emisiilor de carbon. Ele pot, de exemplu, să urmărească încadrarea clienților într-o limită de emisii de 2 tone de CO2 persoană/an sau să integreze contabilitatea carbonului în gestionarea locului terț.

– Un ecosistem incluziv:

Locurile terțe climatice sunt concepute pentru a găzdui o gamă largă de actori, inclusiv ființe vii non-umane. Acestea promovează o abordare „One Health” care recunoaște interdependența dintre sănătatea umană, animală și cea a mediului.

– Un loc al îngrijirii și al rezilienței:

Aceste locuri pun un accent deosebit pe conceptul de „îngrijire”, având grijă de persoane și acordând o atenție deosebită sănătății mintale, în special în contextul creșterii eco-anxietății.

– Un catalizator pentru inovarea socială:

Locurile terțe climatice încurajează dezvoltarea gândirii critice, învățarea experiențială și ieșirea din zona de confort pentru a stimula creativitatea și inovarea în fața provocărilor climatice.

Transformarea unui loc terț într-un loc terț climatic

Tranziția de la un loc terț convențional la un un loc terț climatic implică o serie de etape și considerații:

1. Inițierea procesului: lansați unui proces apreciativ pentru a concepe activități de educație privind schimbările climatice în cadrul locului terț existent.

2. Formare și resurse: consultați ghidul „Appreciative Design for Climate Activism in Third Places” și solicitați coordonatorilor ClimateCommons o sesiune introductivă online, gratuită, privind metoda apreciativă de proiectare.

3. Integrarea aspectelor climatice: regândiți activitățile și organizarea locului pentru a integra principiile sobrietății, biodiversității și rezilienței climatice.

4. Crearea de parteneriate: dezvoltați colaborările cu experți în domeniul climei, asociații de mediu și alți actori implicați în tranziția ecologică.

5. Adaptarea guvernanței: puneți în aplicare o guvernanță deschisă și participativă care să includă considerentele climatice în procesul decizional al locului terț.

6. Dezvoltarea de proiecte concrete: inițiați proiecte locale, cum ar fi producția sau comercializarea de alimente sănătoase pentru regiune sau crearea de zone dedicate biodiversității.

7. Crearea de rețele: alăturați-vă comunității de practică ClimateCommons.eu pentru a beneficia de schimburi de experiență și pentru a participa la crearea de bunuri comune educaționale.

Transformându-și astfel misiunea și operațiunile, locurile terțe devin actori-cheie în tranziția ecologică, oferind spații concrete în care cetățenii se pot implica, învăța și acționa în fața schimbărilor climatice. Aceste locuri întruchipează o viziune a „lumii de după” care trebuie trăită începând de astăzi, combinând acțiunea locală și conștientizarea globală a problemelor climatice.

Buen Vivir-ul ca paradigmă a aprecierii

În centrul filosofiei locurilor terțe climatice se află conceptul de Buen Vivir, o viziune asupra lumii care își are originea la popoarele indigene din America Latină. Această paradigmă apreciativă pune accentul pe armonia dintre ființele umane și natură, promovând o viață împlinită care depășește bunăstarea materială.

În locurile climatice terțe, Buen Vivir-ul se manifestă prin:

– O abordare holistică a bunăstării: integrarea dimensiunilor ecologice, sociale și spirituale în toate activitățile și interacțiunile.

– Valorificarea cunoștințelor tradiționale: recunoașterea importanței cunoștințelor ancestrale de conservare a mediului și armonie cu natura.

– O economie a suficienței: încurajarea stilurilor de viață și a modelelor de consum care acordă prioritate calității vieții în fața acumulării materiale.

– Reciprocitate și solidaritate: încurajarea ajutorului reciproc și a schimbului în cadrul comunității și cu mediul.

Prin adoptarea principiilor Buen Vivir-ului, locurile terțe climatice oferă un cadru de apreciere pentru regândirea relației noastre cu lumea vie și cultivarea unei abordări mai armonioase și mai reziliente a provocărilor climatice. Această filosofie îmbogățește transformarea locurilor terțe în spații în care putem experimenta și trăi concret un model de societate în echilibru cu natura.